Feeds:
Articole
Comentarii

Desi Dumnezeu considera ca fiind necesara o tristete adanca fata de pacat in cazul mantuirii, totusi natura mantuirii implica in mod necesar bucurie. Pocainta, de pacat, este o tristete care rasare datorita excelentei si milei lui Dumnezeu. dar intelegerea exelentei si milei in mod necesar si fara nicio indoiala produce placere in mintea detinatorului…Cat de mult ar parea ca este un paradox, este adevarat ca pocainta este o tristete dulce, deci cu cat mai multa tristete, cu atat mai multa placere.” - Jonathan Edwards

Oh, de am avea aceasta durere placuta. Durere datorata tristetei impletita cu cea mai mare bucurie de a-L cunoaste si pretui pe Isus!

Astazi a venit posta…Da, imi place asa de mult sa ma uit prin ce am primit chiar daca de cele mai multe ori sunt doar reclame, pentru reduceri la saltele sau cupoane pentru magazinul de alimente. Posta de astazi a continut o scrisoare de la Desiring God Ministries impreuna cu factura de apa. Bine, in ce priveste factura de apa, nu am fost asa de incantat, chiar daca a fost cu 79 de centi  mai putin decat am pus deoparte. Scrisoare de la DGM totusi a continut un articol foarte interesant scris de Jon Bloom.

Vorbea despre dragostea suverana a lui Dumnezeu, de a duce la bun sfarsit voia Lui in vietile popurului Sau. A impartasit despre Iosif (tatal pamantesc a lui Isus) si tot stresul, anxietatea, si ingrijorarea prin care trebuie sa fi trecut in primii azi de viata a lui Isus. Calatorind 100 mile (160 km) pe picioare cu Maria care era insarcinata, toate din cauza unui stupid recensamant; scapand in Egipt sub amenintarea executarii micutului Mesia; Mergand inapoi in Nazaret in loc sa mearga inapoi in Betleem; tot timpul pe fuga, fara a se putea stabilii nicaieri. Probabil a intampinat dificultati in a gasi de munca, si probabil a intampinat greutati in a-si sprijini noua familie. Viata era haotica. Totusi toate aceste lucruri au avut locul lor potrivit cu planul suveran a lui Dumnezeu de rascumparare. Profetiile au fost implinite si nimic nu l-a luat pe Dumnezeu prin surprindere.

Bloom incurajeaza cititorii prin a spune:

Ocolisurile neplanuite si ineficiente ale vietilor noastre sunt planuite de Dumnezeu. Sunt obisnuite pentru ucenici, si de obicei nu au sens. Dar caile lui Dumnezeu nu sunt caile noastre, pentru ca vietile noastre sunt despre El, nu despre noi. El orchestreaza mai mult decat stim noi, in fiecare eveniment neasteptat si fiecare amanare… Si cand ne surprindem pe noi insine intr-o directie pe care nu am planuit-o, i-ati inima in dinti, tine-te bine, si increde-te in navigarea lui Dumnezeu.”

Imi place partea aceasta din citat “Dar caile lui Dumnezeu nu sunt caile noastre pentru ca vietile noastre sunt despre El, nu despre noi.” Ce mangaiere gasim cand stim ca Dumnezeu este in control in vietile noastre si ne va folosi sa ii glorificam numele prin fiecare schimbare si fiecare cotitura in viata aceasta.

Proverbe 16:9 “Inima omului se gandeste pe ce cale sa mearga, dar Domnul ii indreapta pasii.”

J. C. Hahne

Noua carte pe care am inceput sa o citesc se numeste “Misterul Evanghelic al Sfintirii” eng. “The Gospel Mystery of Sanctification” scrisa de puritanul Walter Marshall. Am ales-o gandindu-ma ca, orice carte care trateaza subiectul sfintirii, sfintire  imputernicita de evanghelie, trebuie sa fie pretuita. Bineinteles nu am fost dezamagit, tinand cond de asteptarile mele, chiar daca sunt doar in partea de introducere. Carte este impartita in 14 directii diferite pentru cititor, tintind spre sfintirea prin uniunea noastra cu Hristos.

Iata un citat din cea de-a 7-a directie in timp ce pune temelia:

Nu ne putem imagina ca inimile si vietile noastre sa fie intoarse de la pacat spre sfintire in nici un fel, inainte de a ne pune increderea in Hristos pentru sigura placere pe care o gasim  in El, si in mantuirea Lui.

El continua explicatia:

Sa incercam de unii singuri sa fim adecvati pentru Hristos, inseamna defapt sa fim indepartati de Hristos printr-o deziluzie satanica.”

Intr-adevar nu suntem mantuiti de pocainta noastra sau de faptele noastre bune. Acestea sunt revarsari ale credintei; darul fara plata a lui Dumnezeu. Noi venim doar ca niste pacatosi zdrobiti. Joel Beeke adauga in introducerea lui, la lucrarea lui Marshall:

Astfel de oameni devin mahniti spirituali cand cred ca trebuie sa aiba mai multa dragoste pentru Dumnezeu, mai multa evlavie in inima, mai multe ganduri cu privire la atributele lui Dumnezeu, mai multe victorii asupra poftelor, mai multa purificare in inima, mai multe ganduri cu privire la mania lui Dumnezeu, mai multe confesiuni ale pacatelor, si mai multe rugaciuni din adancul inimii si laude, toate inainte de a se increde in Hristos pentru mantuire. Asemenea idei eronate, doar ii tin pe oameni departe de Hristos.

Si din nou Marshall spune:

In timp ce incercam sa ne pregatim calea spre Hristos prin calificari sfinte, mai degraba o umplem cu pietre de poticnire, si gropi adanci, prin care sufletele noastre sunt impiedicate de a apuca vreodata mantuirea in Hristos.

Nu putem fi sfintiti inainte de a fi justificati, pentru ca sfintirea vine in timp ce sunteti uniti cu Hristos. Veniti la Hristos zdrobiti asa cum a facut vamesul, care nu indraznea sa isi ridice ochii catre ceruri insa se batea in piept si striga dupa mila. Va spun, ca acest om s-a dus acasa justificat.

J. C. Hahne

Am inceput sa citesc din nou cartea lui John Piper “Dumnezeu este Evanghelia” eng. “God is the Gospel”, si m-am gandit sa impartasesc cu voi un citat despre tinta evangheliei. Pe mine m-a pus pe ganduri si incep sa fiu din ce in ce mai mult de acord cu faptul ca Dumnezeu este Evanghelia.

Tinta suprema a evangheliei este expunerea gloriei lui Dumnezeu si indepartarea oricarui obstacol din a vedea si savura gloria Lui,  comoara noastra suprema.

Deci, ma gandeam la acest citat si am realizat ca daca aceasta nu este tinta suprema a evangheliei, atunci orice alta tinta ne-ar face idolatrii. Daca tinta principala a evangheliei este sa ne faca sa ne simtim mai bine cu privire la noi, sau doar sa fim eliberati de durere in rai, sau poate doar sa avem un nou trup intr-o zi, atunci esuam in a cuprinde comoara suprema. Daca pretuim altceva mai presus decat Dumnezeu si gloria Sa atunci Evanghelia nu este vestea buna. Vestea buna e aceea de a ne bucura de cel mai extraordinar lucru din univers; acela fiind Dumnezeu insusi. Dumnezeu ne-a rascumparat pentru El si aceasta este intr-adevar o veste buna!

J.C.Hahne

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.